Te mau kāmaka reko pa'umotu 
Saisissez votre texte ici...
 Agero : Ange Tōtini noere : Chaussette de Noël Renetia makariri : Renne Pōre'o : Cloche 'Etū : Étoile 'Au noere : Couronne de Noël Rakeiraga noere : Guirlande de Noël Mōrī kōvi'ivi'i : Guirlande électrique Tumu rākau noere : Sapin de Noël Tiatoga 'ōatu/ Ikoura : Cadeau Kāvei noere : Boule de Noël Tagata 'uru kinakinaraga : Bonhomme de neige M...
 Mērahi : Ange Tōtini noera : Chaussette de Noël Ria anu : Renne Oe : Cloche Feti'a : Étoile Hei noera : Couronne de Noël Fa'a'una'unara'a noera : Guirlande de Noël Mōrī purapura : Guirlande électrique Tumu rā'au noera : Sapin de Noël Tao'a hōro'a/ Ō : Cadeau Pōro noera : Boule de Noël Ta'ata ha'avare huru hiona : Bonhomme de neige Māmā noera ...
 TE PEU MAITAKI – La politesse (Reko tapuhōe – Tuāmotu) Les Polynésiens sont très attachés à la politesse. William Ellis rapporte que « leur hospitalité, dès l'époque de la découverte, a été proverbiale et reste inégalée. Elle est exercée par des gens de tous rangs et n'est limitée que par les moyens de l'individu qui la pratique » (A la Reche...
Ko "Pīna'ina'i" te keu'aeraga teata ora ïa ka tupu ki te 'Are Tau'iti nui ki te koroio ko 19h ki te merere mō te 14 nō Paru-vare-puga me mō te 14 nō Tai'u-karakara 2020 noti. Te moki : "Tō tātou mā'inatearaga".
REO MAGAREVA - Mangarévien « TE ATOGA MŌ TE MAGO, te Pe'ī magareva » (ko LAGUESSE Janine, BULLETIN DE LA SOCIETE D'ÉTUDES OCEANIENNE TOME IX N°12, Kune, 1955 « LA DANSE DU REQUIN ») I garo atu ara, i no'o'ia te ta'i tamāroa ki 'Aga'uru, ko Tagaroa tōna igoa poro. Ko te 'akariki mō Rikitea tōna mōtua. 'Akaea-'ua-'ia te ta'i toa'a'ine meitetaki, ko '...
 REO MAGAREVA - Mangarévien E 1.643 [ta'i mano e ono rau e ꞌā ꞌa rogouru e toru tou'ara] kiromētera mei Teꞌiti, ꞌokia noti ka ꞌā rā te tōkauraga mei te karapu pūnui nō Vaikete, te tokotoraga o te motumotumoꞌaga mō Magareva tei te kaokao koia mō Toga roa ake nō Tuāmotu mā. Ku 'akakotiaga'ia ko Magareva e te utu kāiga magareva, te pupu motu mō A...
 馄饨 - Tchoutchei ou Bouchons. 'Ūmoa 'īna'i tinitō 春卷 – Nem ou Rouleau de printemps. Ruro 'īna'i tinitō 吃饭- Chī fàn ! Tāmā'a maita'i ! Bon appétit ! Enjoy your meal !
 Un peu de vocabulaire : Karapu : Mélange de pâte comestible Makirie : Mangue Ka kai mari'e ! Tāmā'a maita'i ! Bon appétit ! Enjoy your meal !
Un peu de vocabulaire : 炒 (Chao) : Tunupa'a être cuit (à la braise) 面 (Mèn): Nūi Nouille 吃饭- Chī fàn ! Tāmā'a maita'i ! Bon appétit ! Enjoy your meal ! 
 Les premiers Chinois Hakka de Polynésie française (autrefois nommée « Établissements français d'Océanie ») ont accosté en 1864 en tant qu'esclave pour la culture du coton à 'Ātimaono – TAHITI. Les pieds à terre, un métissage culturel entre les Polynésiens et les Chinois fleurit.De nos jours, les Chinois Hakka sont réputés pour leur cultu...
E aha teie vevo, teie muhu e turori nei iā'u, E turori nei i tō'u fa'aeara'a, e fa'auru nei i tō'u 'ā'au. E veve iti ē, 'a piri mai, āra'a mai i tō upo'o, ha'apūai i te  parau, E aha tā 'oe e ta'o na, tē rūrū nei 'oe ? E hara ānei tā 'oe ? E 'aivāna'a nui ē, fa'a'ore mai i tā mātou hara nō te  fa'aahoahora'a atu I tā 'oe na mātutura'a, e ...
"TSAU SIN"-> "'Ia ora na" nā roto i te 'āma'a reo tinitō hakka. 'Ua 'ite ānei 'oe te huru mau o te hīro'a tumu 'e te iho reo o Tinitō mā nō Pōrīnetia farāni ? "TSAU SIN" signifie "Bonjour" en dialecte chinois hakka. Connaissez-vous les particularités de la culture et de langue chinoise hakka de Polynésie française ?
La danse mangarévienne du Pe'ī/ Te Pe'ī, te 'ori ma'areva/ Pe'ī, a mangarevan dance •Selon la linguistique, "Pe'ī" signifie : TREGEAR-> « a native dance; to dance with an accompaniment of singing »  •RENSCH-> « un bateau ; danse guerrière accompagnée de chants »  • CARLSON Uebe « e tīrau mō te keuga me ...
Légende/ Parau fa'ata'ara'a puta fenua/ Key : Île haute/ Fenua teitei/ High island : MAGAREVA Îlot/ Māhora/ Small island : Makaroa Atoll/ Motu/ Atoll : Totegegie Récif/ A'āu/ Coral reef : Kouaku Capitale/ 'Oire pū/ Capital : Rikitea Banc de sable/ Motu/ Sandbank : Tokorua (Source : "MÉMOIRES pour servir à l'histoire de MANGAREVA...
 Magareva : te maga mō Auorotini me Atituiti i Toga-Tiu, te taeraga mai nō Beechey, i te marama mō Kune 1825  Ata nūnumi'ia i roto ki te puke 'oriraga Mangareva, du cannibalisme au christianisme. La transformation d'une société polynésienne par des missionnaires picpuciens au XIXeme siècle" tā'ia e LANCEL Mélanie, 'are nūnumiraga puk...
Ku rire te motumotumo'aga mō Magareva i te reva te'ito 'aka'urukē-kīkoka-'ia mō 'a pikiga 'akariki nei. 'Ē tu'i ana te purepure tari'uatu i te moana, te purepure kuokuo mō te 'uru mā me te gāganaraga o te kereto kātorika. 'Ē 'akakite 'ua ana te mau 'etū tikirima i te mau 'ui. Reka, te 'etū i te va'ega pū, koia ïa te motu mō Temo...
Tō 'oe fenua E tā'u tamahine, e tā'u tamaiti'A hi'o i ni'a, a hi'o i raro,'a hi'o i tai, 'a hi'o i uta,'a hi'o i te hitira'a o te rā,'a hi'o i te topara'a o te rā,Erā tō 'oe fenua. Nā tō 'oe tupuna i vai iho mai na 'oe.Turo Raapoto Voir cette publication sur Instagram Poème de TURO RAAPOTO, grand défenseur du Reo Ma'ohi 🇵...
Titre: To'a Marama Compositeur: Nohorai Temaiana Auteur: Merehau Teavai Anastase MAUMAU TÄ'U VA'A  'I NI'A TE TO'A TAPU 'I NI'A IA TO'A MARAMA  'I TE RANU TAPO'I  'I TE FENUA  'A FIRI 'OE,  'A FIRI 'OE  'AI RARO VAHINE 'I TE PIRI  'A RUAHATU TE FATU 'O TE TAI  TU'U MAI TE MOE,  TU'U MAI TE MOE  MOEM...
'O 'oe tö 'oe rimaTö rima te pü mau 'Oe tö 'oe rimaTö rima 'e pü ora  Ahe e rima huri fenuaAhe e rima rave raveAhe e rima 'atu 'atuAhe e rima aupuru
Teie te 'a'amu 'o Hina This the legend of Hina E vâhine nehenehe roa 'o Hina, ari'i vahine nô Pope'uriri.E hô'ê 'ahuru mâ ono matahiti (16) tô na.Ua hina'aro tô na nau metua ia fa'aipoipo 'o i te ari'i 'o te roto nô Vaihiria, 'o Fa'aravaia'nu'u tô na i'oa e ari'i 'ino. E pôti'i purotu 'o Hina , 'ô na te mea hâviti roa a'e o te fa'a o tâua vâhi ra.I...
Pehepehe teie  E pehe teie E reo teie Nō tō'u 'āi'a here'Ua riro tō reo'O Hina te vāhineTei herehia e mātouE Hina E hina Hina iti ePōti'i neheneheTō 'oe rouru tu'u noaTei tāhiri noa maiE hinaE hina iti e Purotu ho'i 'oeTō tino ravarava iti e'Ua mo'e 'oe ia mātouTō'oe 'una'una I teie pō iti eA toro mai na tō 'oe rimaE hinaE hina Tei hea atu ra ...

Actualités à Mangareva

[estimation_form form_id="1" popup="true"]
Le Cron démarre