馄饨 - Tchoutchei ou Bouchons. 'Ūmoa 'īna'i tinitō 春卷 – Nem ou Rouleau de printemps. Ruro 'īna'i tinitō 吃饭- Chī fàn ! Tāmā'a maita'i ! Bon appétit ! Enjoy your meal !
 Un peu de vocabulaire : Karapu : Mélange de pâte comestible Makirie : Mangue Ka kai mari'e ! Tāmā'a maita'i ! Bon appétit ! Enjoy your meal !
Un peu de vocabulaire : 炒 (Chao) : Tunupa'a être cuit (à la braise) 面 (Mèn): Nūi Nouille 吃饭- Chī fàn ! Tāmā'a maita'i ! Bon appétit ! Enjoy your meal ! 
 Les premiers Chinois Hakka de Polynésie française (autrefois nommée « Établissements français d'Océanie ») ont accosté en 1864 en tant qu'esclave pour la culture du coton à 'Ātimaono – TAHITI. Les pieds à terre, un métissage culturel entre les Polynésiens et les Chinois fleurit.De nos jours, les Chinois Hakka sont réputés pour leur cultu...
E aha teie vevo, teie muhu e turori nei iā'u, E turori nei i tō'u fa'aeara'a, e fa'auru nei i tō'u 'ā'au. E veve iti ē, 'a piri mai, āra'a mai i tō upo'o, ha'apūai i te  parau, E aha tā 'oe e ta'o na, tē rūrū nei 'oe ? E hara ānei tā 'oe ? E 'aivāna'a nui ē, fa'a'ore mai i tā mātou hara nō te  fa'aahoahora'a atu I tā 'oe na mātutura'a, e ...
"TSAU SIN"-> "'Ia ora na" nā roto i te 'āma'a reo tinitō hakka. 'Ua 'ite ānei 'oe te huru mau o te hīro'a tumu 'e te iho reo o Tinitō mā nō Pōrīnetia farāni ? "TSAU SIN" signifie "Bonjour" en dialecte chinois hakka. Connaissez-vous les particularités de la culture et de langue chinoise hakka de Polynésie française ?
La danse mangarévienne du Pe'ī/ Te Pe'ī, te 'ori ma'areva/ Pe'ī, a mangarevan dance •Selon la linguistique, "Pe'ī" signifie : TREGEAR-> « a native dance; to dance with an accompaniment of singing »  •RENSCH-> « un bateau ; danse guerrière accompagnée de chants »  • CARLSON Uebe « e tīrau mō te keuga me ...
Légende/ Parau fa'ata'ara'a puta fenua/ Key : Île haute/ Fenua teitei/ High island : MAGAREVA Îlot/ Māhora/ Small island : Makaroa Atoll/ Motu/ Atoll : Totegegie Récif/ A'āu/ Coral reef : Kouaku Capitale/ 'Oire pū/ Capital : Rikitea Banc de sable/ Motu/ Sandbank : Tokorua (Source : "MÉMOIRES pour servir à l'histoire de MANGAREVA...
 Magareva : te maga mō Auorotini me Atituiti i Toga-Tiu, te taeraga mai nō Beechey, i te marama mō Kune 1825  Ata nūnumi'ia i roto ki te puke 'oriraga Mangareva, du cannibalisme au christianisme. La transformation d'une société polynésienne par des missionnaires picpuciens au XIXeme siècle" tā'ia e LANCEL Mélanie, 'are nūnumiraga puk...
Ku rire te motumotumo'aga mō Magareva i te reva te'ito 'aka'urukē-kīkoka-'ia mō 'a pikiga 'akariki nei. 'Ē tu'i ana te purepure tari'uatu i te moana, te purepure kuokuo mō te 'uru mā me te gāganaraga o te kereto kātorika. 'Ē 'akakite 'ua ana te mau 'etū tikirima i te mau 'ui. Reka, te 'etū i te va'ega pū, koia ïa te motu mō Temo...
[estimation_form form_id="1" popup="true"]